Jocul cu ciresele

"Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cuvoie bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi ia auzul; şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului... Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice. " (Amintiti din copilarie, Ion Creanga)

Se zice ca viata ne-a facut un cadou: copilaria. Frumos, nu? Pentru mine fiecare intalnire cu nepotii mei ma poarta inapoi in copilarie. Imi aduc aminte cu emotie de vacantele petrecute la bunici si cat de bine era atunci. De cum se strofoca bunica sa ne faca vailinguri intregi de pancove si placinte, apoi cum ii crestea anima de bucurie cand ne vedea cu cata placere mancam. Ce frumos era!

Am patru nepoti. 3 baieti din partea fratelui meu si o fetita din partea surorii lui Petru. Ii iubim de numa pe toti si abia asteptam sa ii revedem.

Andrei si Tudor, nepotii cei mai mari, sunt si ei atrasi de bucatarit, iar daca vorbim despre ceva dulce...ei bine, sunt cuceriti total. Dealtfel, noi trei am mai bucatarit impreuna niste minunate placinte (click aici ca sa ne vedeti in actiune).

Asa ca iata-ne reuniti in bucataria mamei (locul unde se intampla minunile). De data asta am facut o tarta cu cirese, aceasta clafoutis pe care probabil o vedeti zilele acestea circuland intens pe internet. Este o tarta care se face foarte simplu, dintr-un amestec de clatite si fructe. O mega clatita coapta in cuptor, dar textura si gustul sunt de budinca de vanilie.

O puteti face cu aproape orice fruct si chiar nu aveti ce sa gresiti la ea.

Si acum sa va aratam cum am facut noi!

P.S. Scandura din poze  a gasit-o Petru prin lemnaria parintilor. Spuneti numa ca nu-i frumoasa!

Ne-am asigurat ca  avem la indemana:

-          400 g cirese fara samburi

-          250 ml lapte

-          3 oua

-          4 linguri de zahar

-          5 linguri de faina

-          50 g unt topit

-          Semintele de la o pastaie de vanilie/un pliculet zahar vanilinat

-          Zahar pudra (pentru ornat la final

    

      Si am procedat asa:

      Andrei s-a ocupat de pregatirea formei de copt, mai exact a uns-o cu unt si apoi, cu putin ajutor, a tapetat-o cu faina.

      Am lasat forma deoparte si ne-am ocupat de maglavais.

      Cele 3 oua le-am spart intr-un castron si le-am mixat bine cu zaharul (si cel vanilinat). Am turnat apoi laptele, untul topit si faina lingura cu lingura. Am mixat, am omogenizat, am cam terminat.

      Baietii au aranjat ciresele in forma de copt pe principiul una in tava una in burta, apoi am turnat aluatul peste ele.

      Am copt tarta cca 40 de minute la un foc moderat, sa fie asa cat de cat rumena, apoi am scos-o din cuptor si am lasat-o sa se raceasca complet.

      In acest timp baietii s-au pus la somn, asa ca tarta s-a pastrat intacta :)

      Dupa racire am pudrat-o cu zahar pudra.

      

      Pofta buna!